Posts

Showing posts from 2011

Plimbare de voie...tot prin Paris

Image
Am zis ca nu are rost sa scriu posturi in care sa elogiez obiectivele turistice, sau sa intes blogul cu detalii istorice. Wikipedia poate sa rezolve ambele aspecte mult mai bine si mai eficient decat mine. In consecinta, o sa punctez doar ce mi s-a parut distractiv sau a constituit o surpriza placuta.

Au existat 2 zone care mie mi-au placut la nebunie in Paris. Montmartre si Marais.

Prima pentru ca este "la inaltime" la propriu. Ai o vedere asupra Paris-ului absolut superba, insa pe langa asta, pe treptele de la Sacre Coeur intalnesti o multime pestrita, boema si plina de un suflu proaspat si relaxat. Cu o zi inainte vazusem Louvre-ul si fusese o zi mohorata, asa ca razele de soare, cerul senin si RHCP - Californication cantat la chitara acustica impreuna cu altii 200 de oameni de natii diferite pe treptele bisericii mi-au dat un boost de energie si veselie fenomenal.

Uitandu-ma in jurul meu si privind mai ales prin prisma jobului (sales pe piete internationale) imi dau s…

Paris. Nu te du daca esti la regim

Image
Toata lumea care ma cunoaste stie cel putin 2 lucruri despre mine: nu-mi uit niciodata sarcasmul acasa siiii....ador dulciurile. Cum primul aspect nu o sa beneficieze vreodata de un post special, ma ocup de al doilea :D.

Pentru un om care a crescut la bunici, si-a petrecut toate vacantele din copilarie la tara si care, adult fiind, detesta sa manance la cantina si isi aduce mancare gatita de acasa....Paris-ul nu e chiar cea mai fericita alegere culinara...on a budget. Nu am intrat in restaurante de "haute cuisinerie" pentru ca am preferat sa nu las 50E pt 2 feluri si un desert, ci sa ii dau pe o geanta din piele absolut bestiala intr-un boutique din Montmartre (a se detalia pe larg intr-un post ulterior:P).

Paris-ul este intesat de bistro-uri, patisseries, boulangeries si mici cafenele in care parca iti pare rau daca nu intri. Pana si bacania la ei este un sanctuar al aromelor, al mezelurilor, al condimentelor. Se vede ca stiu sa isi pretuiasca marfa si sa o prezinte mai de…

Inainte de sarbatori...un pic de Paris!

In cele din urma reusesc sa gasesc cateva momente libere si sa scriu si despre experienta numita Paris.
Fiind un oras vast din toate punctele de vedere, un singur post nu va fi suficient asa ca o sa ii dedic mai multe...ca sa ajung sa povestesc despre tot ce mi s-a parut demn de luat in seama.

First of all: logistics.

Ajungi acolo cu Wizz Air la un pret rezonabil. In jur de 80E biletul dus intors. Acolo insa, nu e chiar Paris. E Beauvais...ceea ce inseamna inca 90km in shuttle bus pana in maruntaiele "Orasului Luminilor". Shuttle busul e foarte bine organizat, tinand cont de orele la care aterizeaza avioanele. Costa 15E/calatorie. Destul de scump insa nah....esti in Franta. Nimic nu e ieftin aici...dupa cum se va observa din commenturile si posturile viitoare.

Cazarea la Ibis Centre de Clichy. 55E/noapte si nu e in centru. In pretul asta nu ai inclus micul dejun, lucru demn de luat in considerare daca nu puteti trai fara un jumpstart in the morning. Pt petit dej mai platesti in…

Fuga de normalitate

Initial, postul asta trebuia sa fie despre un bilant, si despre cum retrospectivele nu se fac doar la sfarsit de an ci de fiecare data cand simti ca ai de ce.
Incepand sa ma gandesc la evenimentele care imi alcatuiau bilantul insa am observat un fir rosu, pe care, mergand incet incet...am ajuns aici. Probabil ca pana la urma o sa fie un amalgam intre un bilant si o analiza. Who knows?!

Fiecare dintre noi aude in copilarie fraze care nu au prea mult sens cand ai 10 ani, dar dintr-un motiv sau altul, iti raman in cap. Le folosesti sau nu, te raportezi sau nu la ele...they stick in your brain! Si deodata, cand credeai ca sunt perimate....isi demonstreaza valoarea reala!

Asa e la mine cu "acumularile cantitative duc la salturi calitative". Atat de des am auzit chestia asta cand eram mica incat ajunsesem sa o urasc. De fiecare data cand terminam lectiile, trebuia sa fac suplimentar la matematica (o materie pe care in continuare o urasc cu toata fiinta mea) si singura explicatie pe…

Vidul, incantat de cunostinta!

Vorbeam intr-un post anterior de idei pe care le purtam cu noi pe termen nedefinit doar pentru ca nu ne oprim sa le reanalizam.
Idei, pareri si valori cu care nu te mai identifici de multa vreme dar pe care le porti cu tine doar pentru ca ai avut puterea si intelepciunea sa le gandesti la un moment dat. Iar in momentul ala ti-au oferit o stare de bine. Si te-ai gandit automat ca starea de bine se va prelungi atata vreme cat vei avea parerea aia, sau vei crede in lucrul respectiv.

Undeva, la multa vreme dupa, iti dai seama ca te simti din ce in ce mai apasat, ca nu te regasesti, ca propriile tale idei iti par straine, ca iti vin niste ganduri care parca vor sa te scoata din tot ce iti este familiar. Ei bine...acela este momentul schimbarii! Este doar un mic licar, care creste in intensitate pana la limita suportabilitatii. Pana cand reusesti sa pui mana pe ideile care iti fac rau si sa recunosti sincer ca nu te mai reprezinta. Ca au fost o alegere a trecutului si ca la momentul ala erau…

Atentie se inchid usile! Urmeaza statia "Prejudecati si Tipare" cu peronul pe partea stanga!

Ma tot lupt de cateva saptamani cu ideea de tipare si conformism. Ma lupt in sensul ca imi bantuie creierul sub o forma nedefinita, care nu iese coerent pe gura si care imi incetoseaza celelalte ganduri si idei.

Astazi am reusit sa o verbalizez si asta datorita unei tigari fumate la momentul potrivit alaturi de oamenii potriviti. Discutam despre cluburi si localuri, iar eu am precizat ca mie imi plac cele unde se asculta mai multa rockareala si muzica veche. Deodata o multime de priviri uimite spre mine si o voce care spune "Dar tu nu pari rockerita. Te imbraci dragut, vorbesti frumos..."

Si cumva, dupa vreo alte cateva fumuri, am inceput sa inteleg de ce iubim asa de mult tiparele, de ce le cautam si de ce incercam sa le consideram alegeri si sa stam langa ele. O facem pentru ca sunt cel mai apropiat lucru de o reteta.
Cand eram mica si raceam bunica imi dadea Eritromicina. Ani de-a randul pentru mine antibioticul a insemnat Eritromicina. Cand am crescut si am vazut ca exista…

Bildungsroman 2. Cu poze!

Image
Barcuta la Baraj!

Metalistul.



Ceata la Cabana Balea...si parcarea plina :)))




Felinare in Sibiu.



Alte felinare. Tot in Sibiu.

Podul Minciunilor.



Gang cu felinare.








Am incercat. N-am avut noroc. N-aveau locuri.

Barajul de la Gura Raului.






Drumul dinspre Saliste spre Rod.





Jina. Aici incepe Transalpina marcata. Si profund neasfaltata :)))



Bucata de la Obarsia Lotrului spre Ranca.