Translate

luni, 26 octombrie 2015

Rezumate si idei principale - 5 - Alon Gratch - Daca dragostea ar gandi (1)

Termenul de ambivalenta a aparut in vocabularul meu abia de curand, ca urmare a discutiilor la un pahar de vin cu prietenii.  Cele mai multe decizii si concluzii ti le tragi singur, insa daca tot e sa cauti mai multe informatii despre un anumit subiect te duci sa discuti cu cei care sunt specialisti.

Cam asa si cu relatiile. Daca vrei sa afli ceva despre relatii functionale vorbesti cu cei care sunt in asa ceva. Evident ca de afara totul pare roz si ca toate situatiile sunt diferite, asa ca situatia ta cu siguranta nu va fi si situatia altuia, insa unele asemanari pot fi gasite. In concluzie, daca mai ai si prieteni care sunt psihologi terapeuti, la un pahar de vin poti descoperi niste lucruri chiar wow.

Ce este ambivalenta? Pe scurt si inainte de a intra in informatiile, definitiile si descrierile din carte, ambivalenta reprezinta starea de sentimente contradictorii pe care le simtim fata de partener. Sentimente contradictorii care pot merge de la iubire si admiratie la nemultumire si chiar ura.

Faptul ca simtim aceasta stare de ambivalenta este un indicator al normalitatii, nu al unui comportament sau psihic deviant. Cu alte cuvinte daca iubesti pe cineva pentru faptul ca e sigur pe el, capabil sa isi pastreze calmul in multe situatii neplacute, sa caute solutii si sa le implementeze pentru o multime de probleme cu care te/va confruntati, ca iti ofera o stare de calm si protectie atunci cand tu esti coplesit de starea ta emotionala,  cu siguranta vei ajunge sa fi nemultumit de faptul ca nu e asa conectat cu emotiile proprii,  ca isi gestioneaza conflictele interioare altfel decat prin  analiza si ca nu simte nevoia sa verbalizeze fiecare gand, temere sau traire.

Nu ai cum sa iubesti pe cineva doar pentru partile bune si sa incerci sa ii ignori partile “gresite”. Pun gresite in ghilimele pentru ca in esenta nu exista asa ceva. Bun si rau sunt doar perspective proprii in functie de cum suntem construiti fiecare. O trasatura considerata calitate de cineva poate fi considerata un dezavantaj de altcineva, in functie de modul in care intelege lumea si relatiile. In realitate fiecare din noi avem parti pe care partenerul le iubeste si il atrag si parti care i se par respingatoare (mai putin atragatoare) sau il fac sa se teama ca nu suntem persoana “potrivita”.  Relatiile care supravietuiesc, care cresc si care ofera recompense emotionale reale partenerilor sunt cele in care fiecare invata sa isi accepte ambivalenta proprie, sa o integreze in mod constructiv in relatie si sa se bucure de ceea ce ofera celalalt fara sa il taxeze pentru partile care nu ii satisfac toate nevoile. Simplu, nu? :)

Ei daca ar fi asa simplu se pare ca nu ar fi fost necesara o carte pe tema asta. Alon Gratch este psiholog in New York, cu diploma obtinuta la Columbia University,  autor de best-selluri care a devenit cunoscut initial prin cartea “Daca barbatii ar vorbi”. Lucreaza atat ca psiholog clinician cat si ca consultant organizational in proiecte ce vizeaza dezvoltarea competentei de leadership, negociere si coaching executiv.

In mod normal cartea o gasiti la Editura Trei, colectia Psihologie Practica, insa nu se mai editeaza, asa ca eu mi-am luat-o iarasi in versiune iBooks.  
Fara multe alte adaugiri din partea mea va las cu informatiile din carte. Mentionez ca fiecare din tiparele enumerate sunt prezentate in cate un capitol pe care am sa il detaliez si eu pe larg, insa in posturile viitoare. Deocamdata, doar un overview :)




Cartea prezinta 7 tipare de relatii in care ambivalenta se manifesta diferit, iar fiecare tipar e tratat in 3 pasi.
1.       Primul pas – implica recunoasterea tiparului relatiei si identificarea semnalelor acestora ca sa putem opri tiparul din desfasurare
2.       Al doilea pas – descrie ambivalenta care se manifesta dedesubtul tiparului – adica descoperim asupra ce  suntem ambivalenti.
3.       Al treilea pas – ne ajuta sa rezolvam ambivalenta prin acceptarea ei si utilizarea ei in mod constructiv in cadrul relatiei.
Foarte multe carti ce ofera “solutii la cutie” au esuat prin faptul ca au promis prea mult prea repede si nu au reusit sa ajute cititorul sa lucreze la problemele in dragoste pe termen lung. Multe carti ofera tehnici comportamentale si insuficienta gandire strategica emotionala.
Ideea de pornire in orice cautare de solutionare este ca inlocuirea partenerului nu rezolva problema pre-existenta a ambivalentei in dragoste.

Desi conceptia vestica cum ca dragostea romantica ar trebui sa conduca la casatorie si familie este relativ noua –  prin inlocuirea conceptului de casatorie ca institutie economica sau politica abia in ultimii 200 de ani – cautarile noastre pentru o iubire complet lipsita de ambivalenta, si pura (in sensul unei relatii in care partenerii se completeaza reciproc fara mult efort) sunt vechi de cand lumea.

Cerinta esentiala pentru a gasi o solutionare la problema ambivalentei este simpla: da-I dragostei inca o sansa! Si inca una! Si inca una! Da-I cate sanse e nevoie pentru ca atunci cand vine vorba despre dragoste, mintea umana e greu de studiat. Asta inseamna sa iti dai voie sa iubesti din nou. Diferit. Ceea ce face acest demers dificil insa este pornirea noastra de a repeta ceea ce stim deja si de a ne teme de nou.

Metamorfozarea dragostei ne cere nu doar sa ne deschidem inima catre durerea pe care iubirea a provocat-o in trecut ci si sa ne deschidem ochii catre iluziile pe care ni le-am creat si trait. Sa intram in contact cu emotiile noaste nu se poate intampla fara a face un act deliberat in aceast directie. Sentimentele cu alte cuvinte, nu sunt suficiente. Avem nevoie si de ganduri. Trebuie sa simtim si trebuie sa gandim. Trebuie sa ne gandim la ce simtim. Pe scurt, si iubirea trebuie sa gandeasca.

1.        Tiparele relatiilor nefericite in care ne implicam nu reprezinta repetitita unui singur comportament distinct, ci mai degraba negarea ambivalentei ne duce in diverse tipare, toate paguboase, in care alegem sa experimentam diverse comportamente dezavantajoase pentru noi insine.

2.       Desi credem ca dragostea ar trebui sa fie curata (in sensul de “bug free” daca sunteti obisnuiti cu terminologia IT), nu are cum sa fie niciodata astfel, deoarece nici cel ce iubeste si nici cel iubit nu sunt asa. Unde exista dragoste, exista intotdeauna si ura, sau ca sa ne exprimam mai moderat, exista intotdeauna furie si dezamagire – tocmai din cauza ca ne pasa atat de mult. Ca sa iubesti e necesar sa iti permiti sa fii vulnerabil, dar vulnerabilitatea ne face sa uram – fix persoana care ne face sa ne simtim astfel.

3.       Ambivalenta noastra porneste de foarte timpuriu. Mai exact de cand suntem foarte mici si nu suntem constienti de noi insine ca persoana singulara iar mama este cea care ne satisface toate nevoile. Pe masura ce crestem devenim constienti ca nu suntem totuna cu mama, ci o persoana separata, iar mama incepe sa se indeparteze si sa nu ne mai satisfaca absolut toate nevoile. Atunci apare ura copilului (da, cuvantul este exact acesta) fata de mama care il lipseste de satisfacerea nevoilor. In mintea lui, copilul o imparte pe mama in doua: cea buna si cea rea. Emotional acest lucru e necesar ca ura pentru mama rea sa nu ii distruga si imaginea mamei pe care o idealizeaza. Cu alte cuvinte ambivalenta pentru persoana iubita exista in noi toti inca de la inceput. Aceasta amprenta formata chiar inainte de copilarie (undeva la stadiul de bebelus) ramane in creier si se impune ca stare de fapt si in relatiile noastre adulte.

4.       Ambivalenta nu doar ca va ramane tot timpul in vietile noastre, dar este si o parte integranta a conditiei umane. Totusi, neintelegand-o, ne inspaimanta in asemenea masura incat foarte des preferam sa traim o iluzie a “dragostei adevarate” (diverse tipare explicate mai departe) decat sa acceptam o realitate multifatetata in care ne straduim sa intelegem imperfectiunile celui din fata noastra.

5.       Prin schimbarea modului in care ne raportam la dragoste (la o relatie si asteptarile noastre de la ea) sau si mai simplu, prin utilizarea gandirii cand suntem indragostiti, putem invata sa ne gestionam ambivalenta in loc sa o negam.

6.       Ambivalenta devine o problema doar cand abordam dragostea cu ideea ca ar trebui “sa ne iasa ceva” din ea (dintr-o relatie). De exemplu, poate nu vreau sa imi iau un angajament fata de prietena mea daca eu consider ca nu e suficient de inteligenta – pentru ca nu voi putea avea conversatii stimulante intelectual cu ea. In aceasta abordare a dragostei (care primeaza in cultura noastra) – aspectul primordial este “ce astept sa primesc” de la partener. In acest model, chit ca il atribuim karmei sau psihologiei, capacitatea noastra de a iubi depinde de cealalta persoana – ne asteptam sa ne indragostim, sau sa ne luam un angajament atunci cand apare “persoana potrivita”.

7.       Adevarul este ca abilitatea si capacitatea noastra de a iubi nu depinde de celalalt ci de noi, pentru ca dragostea, in mod esential si primordial, este despre “a darui” si nu “a primi”. Cel mai simplu de observat este in relatia parinte-copil, unde doar pentru ca nevoile noastre nu sunt satisfacute de fiecare data, sau pentru suntem plictisiti, sau pentru ca ne-am  pierdut interesul o perioada nu ne parasim copilul. Indiferent cat de ambivalenti ne simtim cu privire la copil, il iubim.

8.       Cand ne indragostim, totul se manifesta ca generozitate si fericire neconditionata. Dar destul de curand incepem sa ne gandim la nevoile noastre proprii si pierdem contactul cu ideea de a nu astepta nimic in schimb.  De ce nu putem redefini dragostea ca “daruieste, nu astepta mereu, tontule/toanto!” Motivul principal este ca multi din noi cautam in relatiile adulte, genul de dragoste pe care nu l-am primit suficient de mult (sau deloc) in copilarie.

9.       Ca sa putem oferi dragoste cu generozitate celor din jur, trebuie sa ne oferim mai intai noua insine. Ce inseamna asta?! E vorba despre dezvoltarea resurselor emotionale si intelectuale (da!) proprii. E vorba despre investitia in propria noastra crestere interioara astfel incat in cele din urma sa gasim in noi insine curajul sa ne acceptam, sa devenim mai mult cei ce suntem de fapt si sa ii acceptam si pe cei din jur asa cum sunt ei. Terapia nu schimba oamenii, ci ii ajuta sa devina mai mult din cine sunt deja prin faptul ca ii provoaca sa descopere parti necunoscute despre ei insisi.

10.   Tiparele de relatie care vor fi prezentate mai departe sunt periculoase doar daca sunt exact cele spune numele – tipare. Intr-o anumita masura, fiecare dintre ele se prezinta ca si elemente ale oricarei relatii (nu neaparat toate odata). Devin nocive doar duse la extrem si neconstientizate la timp.

a.       Dragostea narcisista – cand dorinta noastra de a ne simti speciali este in afara oricarui control. Desi actul indragostirii necesita sa ne idealizam partenerul ca sa nu fim prea deranjati de limitarile lui, in cazul acesta, diferenta dintre idealizare si realitate este atat de mare incat in cele din urma relatia devine nesustenabila. De cele mai multe ori atunci cand idealizarea se termina, intervine opusul ei – devalorizarea persoanei din fata noastra (sau a noastra insine pentru cum ne oglindim in ea). Unul din cele mai importante aspecte care trebuiesc clarificate este cum sa facem diferenta intre idealizarea sanatoasa si necesara ce caracterizeaza perioada “lunei de miere” de la inceputul relatiei, si idealizarea problematica descrisa mai sus.

b.      Dragostea virtuala – se refera la tipul de relatie caracterizata de existenta unei distante geografice (la distanta, intermitenta, online). In acest fel suntem impiedicati sa fim impreuna cu persoana iubita in mod frecvent si putem sa ne realizam propriile constructii mentale si emotionale romantate atat despre celalalt cat si despre relatie.

c.       Dragostea unidirectionala – cu cat celalalt e mai indisponibil cu atat il dorim mai mult. Ne conditionam fericirea de raspunsul celuilalt la sentimentele noastre, iar de cele mai multe ori cand raspunde, ne pierdem interesul. Acelasi lucru este valabil si in cazul invers cand noi suntem curtati de persoane carora nu le raspundem, iar cand in cele din urma o facem…isi pierd interesul. Tiparul pe care il manifestam functioneaza si intr-o situatie si in alta, noi putand sa ne aflam in oricare din cele 2 situatii.

d.      Dragostea interzisa – cu cat relatia are mai multe bariere cu atat pare mai “predestinata” si ne angajam si mai mult in ea. Suntem atrasi de senzatia de risc (poate chiar pericol) creata de obstacolele existente in calea ei (ex: profesori si studenti, delincventi, parinti si colegi de ai copiilor lor, sotia/sotul si intructorul de tenis/inot/psihologul). Desi de cele mai multe ori avem impresia ca daca depasim obstacolele vom putea materializa iubirea intr-un mod natural, sunt hiar aceste obstacole cele ce creaza pasiunea. Odata ce dificultatea dispare, acelasi lucru se intampla si cu relatia/iubirea.

e.      Dragostea sexuala – nu se refera la o iubire ce are si o componenta sexuala, ci la o componenta sexuala fara iubire. Este cea care se bazeaza pe dorinta si nimic altceva. Poate aparea sub forma constienta, in care ambii parteneri sunt dornici de explorare fizica fara niciun fel de atasament emotional sau sub forma inconstienta,  cand una sau ambele parti se amagesc ca sunt indragostiti. (Ca si o statistica interesanta aceasta este cea mai des intalnita forma de tipar masculina, cand barbatii au de fapt doar “o dorinta”). Cel mai des se termina atunci cand unul sau amandoi partenerii isi amintesc/dau seama ca nu sunt doar corp si ca psihicul si sufletul lor au tot atatea nevoi cat si corpul.

f.        Dragostea triunghiulara – prezinta situatia cand aducem inca o persoana (chit ca e fizica sau imaginara) in relatie. De exemplu ne iubim partenerul ca sot/sotie si parinte dar ne iubim amantul/amanta ca si partener sexual. Sau ne intalnim cu cineva in timp ce avem o pasiune pentru fratele/sora acestuia. Sau ne iubim partenerul dar preferam sa ne petrecem weekendurile in permanenta cu parintii. Cea de-a treia parte a relatiei nu este intotdeauna o persoana – poate fi un lucru sau o activitate. Putem sa avem un angajament serios fata de partener dar ne petrecem toate weekendurile skiind, jucand golf/tenis/jocuri video. De cele mai multe ori elementul in plus dispare, nu insa inainte de a fi produs daune considerabile.

g.       Dragostea androgina – este cea care in secret, ne dorim ca partenerul sa treaca printr-o schimbare de sex, emotional vorbind. Practic este vorba despre incercarea de a transforma pe cineva in persoana cea mai similara cu noi, cea care ne-ar satisface cel mai mult nevoile. Femeile cauta pe cineva mai “conectat cu emotiile”, iar barbatii cauta pe cineva “nu asa emotional si analitic”. Problema tiparului apare doar in cazurile in care aceste roluri sunt complet polarizate, mergand la extreme.

11.   E important de retinut ca atunci cand nu sunt extreme, aceste tipare sunt doar diverse aspecte ale iubirii. In acelasi timp, chiar si atunci cand sunt complet destructive, rareori vin intr-o forma evidenta astfel incat sa fie recunoscute cu usurinta.

12.   Desi ambivalenta se manifesta diferit pentru fiecare din aceste tipare, redusa la esenta, se refera la acelasi lucru: incercarea de a evita sentimentele de vulnerabilitate si in consecinta ura, furie, resentimente indreptate catre receptorul iubirii noastre.

a.       In Dragostea Narcisista – ambivalenta este eschivata prin diverse mijloace de idealizare reciproca al caror obiectiv este sa ne faca sa evitam imperfectiunile celeilalte persoane si modul in care aceste imperfectiuni te fac sa te simti.
b.      In Dragostea Virtuala – motivul pentru care refuzam ambivalenta este ca sa ne conditionam sa credem  ca distanta si absenta maresc dragostea de fapt.
c.       In Dragostea Unidirectionala – evitam ambivalenta prin faptul ca nu ne dorim ceea ce nu putem avea, si daca totusi o obtinem, ne pierdem interesul, ceea ce tot evitarea ambivalentei reprezinta.
d.      In Dragostea Interzisa – sentimentele negative asociate ambivalentei sunt proiectate asupra unor factori sau persoane externe ceea ce ne ajuta sa nu le simtim pentru persoana pe care o iubim.
e.      In Dragostea Sexuala – ne impartim ambivalenta astfel incat sa fim atrasi de corpul dar nu si de sufletul partenerului.
f.        In Dragostea in triunghi – ne impartim ambivalenta intre partenerul primar si inca ceva. Decat sa traim cu limitarile partenerului preferam sa gasim o a treia “parte” care nu are aceste limitari.
g.       In Dragostea Androgina – incercam sa evitam ambivalenta prin faptul ca pretindem ca nu exista diferente psihologice intre sexe si ca partenerul nostru poate fi perfect compatibil cu noi – cand nu e, pretindem ca poate fi schimbat.



luni, 19 octombrie 2015

Rezumate si idei principale - 4 - Osho - Echilibrul corp - minte

Weekendul care tocmai a trecut a fost unul extrem de intens: fizic si ca trairi. Este al doilea weekend de formare in gimnastica Bothmer si a avut o tema pe care in mod normal nu as fi asociat-o miscarii fizice - “Curaj, bucurie si cadere”.

De ce incep insa un rezumat de carte cu un memento despre miscare fizica? Pentru ca se leaga foarte armonios una de alta. Pentru detalii suplimentare puteti utiliza site-ul oficial Bothmer Movement  dar in directia rezumatului ce urmeaza as vrea sa mentionez 2 intebari la care practica BM ofera raspunsuri :
  • Ce rol are miscarea in viata noastra si cum ne poate influenta atitudinea, postura, viata emotionala, gandirea si vointa?
  • Cum putem deveni constienti de faptul ca spatiul personal este si spatiu de comunicare si cum il putem folosi mai eficient ca atare?


Uitandu-ma in jur mi se pare ca sistemul nostru de educatie este orientat catre dezvoltarea memoriei si a capacitatii gandirii, netinand cont de faptul ca mai avem si alte sisteme interioare: emotional, senzorial. Asta produce pe termen lung (prin neconstientizare si uitare) o atrofiere a celorlalte sisteme, atrofiere ce creeaza indivizi nepregatiti sa isi inteleaga senzatiile din corp, sa le interpreteze, sa le utilizeze in luarea deciziilor, indivizi deconectati de propriile lor emotii.

Eu recunosc ca ma aflu printre ei. Sunt super analitica spre propriul meu dezavantaj. Ca si upside totusi, memoria mi-a adus porecla de “Wikipedia” si glumele cu “e mai simplu sa o intrebi pe Bianca decat sa dai un search pe google”.
De putina vreme am inceput sa lucrez cu mine in directia de a imi recapata capacitatea senzoriala a propriului meu corp, de a face diferenta intre o senzatie si o emotie, de a imi efectua altfel miscarile zilnice, de a “umple” spatiul care ma inconjoara cu mai multa flexibilitate si gratie. E greu, mai ales daca personalitatea ta este una puternica si expansiva care se traduce in miscari (si reactii) puternice, dure, bruste si destul de ne-fluente, insa exact aici se vede influenta unei alte discipline. Este uimitor cum practica constienta a miscarii fizice se traduce mai departe in constientizarea corpului, a senzatiilor si a emotiilor si in oferirea de alte reactii la situatii cu care te-ai confruntat de multe ori pana acum.

Dupa cum spuneam aici acum 5 ani cand am inceput sa fac Pilates am descoperit cat de mult mi-am imbunatatit autodisciplina si capacitatile organizatorice. Acum prin introducerea BM in practica mea curenta, descopar cum e ca prin sport sa incepi sa te raportezi altfel la tine si la cei din jur.

Tot weekendul acesta am auzit o analogie foarte faina ce mi-a ramas in minte si pe care o leg tot de “Echilibrul corp-minte” a lui Osho. Suna cam asa:

Incercati sa vedeti cele 3 sisteme inlantuite din fiecare persoana (rational, senzorial, emotional) ca pe un ansamblu vizitiu-trasura-cal. Fiecare dintre ele are cate un rol bine definit in existenta noastra si cate o limita in care ar tb sa fie folosit, insa pentru ca nu le cunoastem (limitele) si  nu ne cunoastem, fie le punem sa suprafunctioneze, fie le lasam de izbeliste (sistemele).

Vizitiul / ratiunea e prea obosit de cati stimuli trec pe langa el, ajunge sa fie confuz, nu mai deosebeste situatiile, oamenii, valorile. 
Calul / emotiile fug dupa oricine le da o bucatica de zahar (om sau situatie placuta adica), sau dupa orice peisaj pare interesant si ajung sa duca si vizitiul/ratiunea si caruta/corpul in sant sau in balarii. 
Caruta / Corpul e fie prost ghidata de catre vizitiu, fie prost trasa de catre cal si ajunge sa fie zgaltaita si deformata de prea multa activitate sau prea multa traire gresita (adica somatizam -  reactiile si manifestarile corpului ca raspuns la neacceptarea si nerezolvarea problemelor reale de identitate).

Concluzia este una foarte simpla. Fiecare din aceste sisteme are un rol clar si o utilitate imensa in ansamblul care suntem. Important este sa incercam sa ne cunoastem ca sa stim ce putem cere de la fiecare din ele, cum le folosim cat mai bine ca sa traim o viata cat mai plina de satisfactii. Niciunul din ele nu poate prelua functiile celuilalt.

Ca sa revin si la rezumat, am ales Osho cu “Echilibrul corp – minte” pentru ca vine fix in directia de a nu ne ignora corpul si senzatiile din el. In cazul in care nu e clar pana acum sau nu am exprimat-o limpede, senzatiile nu sunt emotii.


E posibil ca pe masura ce cititi ideile de mai jos sa aveti aceeasi intrebare pe care am avut-o si eu cand am citit prima oara aceasta carte. Intrebare pe care o aud mult in jurul meu si care se refera la o sintagma pe care o vad des in scrieri, pe bloguri, site-uri mai ales cu “pretentii” spirituale.  E vorba despre “a te intoarce spre tine insuti”. Eu cand am auzit-o prima data am asociat-o cu religia (pentru ca acolo o auzeam cand eram mica la bunici) si in consecinta am evitat-o. Mi se parea ceva mult prea SF.

Cam asta se intampla cand lucrurile nu sunt definite. A durat ceva vreme pana am intalnit o persoana care a putut sa imi demistifice aceasta sintagma incat sa mi se para folositoare. Persoana a fost un psiholog, iar expresia se refera la starea in care alegi constient sa te linistesti si sa fii atent la ce senzatii ai in corp. Iti urmaresti corpul cu atentie, de la degete pana in crestetul capului si incerci sa constientizezi tensiuni, contracturi, senzatii (stomacul strans ghem inainte de un examen este o senzatie, fluturii din stomac de cand te indragostesti sunt o senzatie, nodul din gat cand ti-e frica sa vorbesti e o senzatie, palmele care iti pulseaza cand esti furios sunt tot o senzatie). Pornesti de la stari fizice si pe masura ce lucrezi mai mult cu tine ajungi sa faci si legatura dintre emotii si senzatii, dintre emotii si simptomele fizice pe care le ai.

Gata, sa enumeram si ideile!
  1. Odata ce ai inceput sa comunici cu trupul tau, lucrurile devin simple.
  2. Odata ce ai inceput sa iti intelegi corpul, 99% din mizeria din viata ta va disparea pur si simplu.
  3. Corpul detine toate misterele pe care le are universul intreg: este un univers in miniatura. Nu trebuie sa cauti misterul in afara, trebuie doar sa te intorci spre ceea ce este in tine.
  4. Majoritatea problemelor pe care le avem sunt psihosomatice pentru ca trupul si mintea NU sunt doua lucruri separate. Orice poate sa inceapa in corp si sa ajunga in minte sau invers: poate sa inceapa in minte si sa ajunga in corp.
  5. Ori de cate ori te simti furios, incepe doar sa respiri profund. Furia are nevoie de un anumit ritm al respiratiei (unul superficial, deasupra diafragmei) si in lipsa acestui ritm, furia este imposibila.
  6. In fiinta umana nimic nu este deconectat. Totul se leaga de tot.
  7. Aflandu-te in armonie cu trupul tau, te afli in armonie cu natura, cu mediul inconjurator, cu ceilalti oameni, cu existenta.
  8. Este natural sa fii fericit, la fel cum este natural sa fii sanatos.
  9. Exuberanta nu este ceva ce trebuie dobandit. Ne-am nascut deja cu ea.
  10. Corpul tau este perfect sanatos: aseaza-te in tacere si fii constient de el. Bucura-te de starea de bine! Nu este nimic deplasat in aceasta. Fa un efort deliberat de a fi constient de ea.
  11. Exista unele cercetari facute in Rusia care au descoperit ca semnale de imbolnavire sunt transmise de catre corp cu 6 luni inainte de a se instala boala propriu zis.
  12. Relaxandu-te o ora sau doua din 24 vei ajunge la o patrundere mai profunda a sinelui tau. Asta iti va schimba profund comportamentul. Iti va schimba calitatea muncii. Vei face mai putine greseli deoarece esti mai adunat, mai concentrat.
  13. Relaxarea are puteri miraculoase. Nu inseamna lenevire. Oamenii relaxati nu sunt perdanti, dar nici nu alearga frenetic, inutil de colo – colo.
  14. Furia are 2 surse prin care poate fi descarcata: prin dinti sau prin degete. Toate animalele cand sunt furioase zgarie sau musca.
  15. Daca vrei sa incetinesti ritmul va trebui sa incetinesti constient. Nu exista alta cale. Odata ajuns la ritmul adecvat, vei fi in stare sa faci mult mai multe.
  16. Natura umana unica nu exista. Sunt tot atatea naturi umane cati oameni exista.
  17. Cand devii capabil sa iti relaxezi voluntar corpul, atunci devii in stare sa iti relaxezi si mintea.
  18. Omul a cazut victima mintii sale. Daca trupul este tensionat, nu incepe cu mintea. Asteapta! Lucreaza mai intai asupra corpului. Reaminteste-ti ca lucrurile mici sunt de un real ajutor.
  19. Iadul este atunci cand esti tensionat, iar raiul este atunci cand esti complet relaxat.
  20. Mintea creeaza probleme inutile. Insa aceasta este functia ei. Nu incerca sa le rezolvi. Pur si simplu vezi netemeinicia lor.
  21. Nu incerca sa impui fiintei nimic cu mintea. Lasa fiinta sa isi spuna cuvantul iar mintea sa fie un slujitor. Fii onest cu starile tale! Daca te simti trist fii trist. Daca esti fericit, fii fericit! Vrei sa stai singur? Fa asta! Fii onest in trairile tale.
  22. Fa orice nu solicita prea multa gandire, prea multa intelectualizare. Atunci capul tau va fi, putin cate putin, despovarat. Va fi bine si pentru cap deoarece atunci cand capul este prea impovarat, gandeste dar nu poate sa gandeasca. Cum ar putea sa gandeasca o minte incarcata de griji? Pentru gandire ai nevoie de claritate. Pentru gandire ai nevoie de o minte care sa nu fie incordata.
  23. Pentru a gandi ai nevoie de o minte lipstia de ganduri. Dupa aceea poti gandi usor, direct, intens atunci apare intuitia. Nu este ingrijorare – doar patrundere.
  24. Cand mintea e impovarata de prea multe ganduri, gandesti mult dar fara niciun scop. Nu se ajunge la nimic. In capul tau nu este nimic. Mergi in cerc, faci mult zgomot dar rezultatul este zero.
  25. Persoana senzuala este curgatoare, fluida. Cu fiecare experienta, devine acea experienta.
  26. Atunci cand te enervezi, daca ai putea sa fii violent si agresiv, atunci energia ar fi eliberata. Insa nu poti – nu e convenabil, asa ca o reduci. Ce se petrece cu toti acei muschi care erau pregatiti sa fie agresivi? Vor fi schiloditi. Energia ii forteaza sa fie agresivi, iar tu ii fortezi sa stea calmi. Va aparea un conflict. Energia trebuie eliberata.
  27. Aceste lucruri se petrec pentru fiecare emotie. Si situatia se perpetueaza zi de zi, ani de zile. Apoi, corpul tau ajunge sa fie schilodit complet. Toti nervii sunt schiloditi si ei. Nu sunt curgatori, nu sunt lichizi, nu sunt vii. Sunt incalciti, nu sunt naturali. In muschi exista furie suprimata, sexualitate suprimata, lacomie suprimata. Corpul este cu adevarat bolnav.
  28. Indiferent ce ar fi prezent, daca este prezent incontinuu, devii inconstient de prezenta lui.
  29. Munca este o necesitate pentru a iti satisface nevoile materiale. Eliberarea este necesara pentru nevoile spirituale.
  30. Nu trebuie sa faci nimic pentru a experimenta existenta; trebuie sa incetezi sa faci asta. Trebuie sa te afli intr-o stare neocupata, lipsita de griji, lipsita de tensiuni.
  31. Meditatia nu inseamna concentrare. Este pur si simplu constientizare. Pur si simplu te relaxezi si iti urmaresti respiratia. Mintea nu poate sa mediteze. Nu face nicio incercare de control pentru ca orice forma de control porneste din minte, iar meditata nu poate fi controlata de minte.
  32. Daca mintea ramane atenta si detine controlul nu este vorba despre meditatie ci despre concentrare. Acesta este un efort al mintii. Aduce posibilitatile acesteia la nivelurile lor maxime.
  33. Pentru a putea medita trebuie sa te eliberezi de dorinte. Daca ai dorinte nu te poti relaxa.
  34. Daca trupul nu este relaxat, mintea nu poate fi nici ea relaxata. Corpul creeaza conditiile pentru ca si mintea sa se relaxeze. Corpul este vehiculul relaxarii.
  35. Parcurge-ti intregul corp si inconjoara-l cu compasiune plina de iubire, cu o profunda intelegere, cu grija.
  36. Corpul este partea exterioara, starea de constienta este interioara, iar respiratia este puntea care le uneste.
  37. Omul constient stie ca se afla in corp dar nu este corpul.

luni, 12 octombrie 2015

Rezumate si idei principale - 3 - Ralph Bruksos - Schimbarea ca oportunitate

Un weekend ca cel care a trecut este o oportunitate foarte buna sa faci curat. Prin carti, prin idei. Nu degeaba exista vorba "A cluttered house stands for a cluttered mind".
In consecinta eu am strans un raft intreg de carti care nu mai imi sunt de folos, l-am pus frumos in pungi si ma indrept catre Antic ExLibris sa li-l fac cadou. 

Printre cele care au ramas se numara si Ralph Bruksos cu "Schimbarea ca oportunitate" (in sfarsit un titlu inspirat tradus :)) Bruksos este un specialist in change management ce lucreaza atat cu indivizi cat si cu organizatii in implementarea schimbarilor necesare pentru dezvoltare si progres.



Cartea este bine documentata atat din experienta personala a autorului cat si a celor cu care a lucrat, iar fiecare capitol este organizat in etapele prin care trece oricine atunci cand initiaza o schimbare in viata sa.
Bruksos a evidentiat 8 etape insa nu numarul lor este relevant ci modul de abordare al fiecareia.
Am sa le enumar si eu mai jos iar ideile care mi s-au parut utile vor fi trecute le finalul postului.

1.       Hipotermia - sau perioada de "merge si asa" (perioada la care noi, romanii, excelam :)) Este perioada in care simtim ca ceva nu functioneaza foarte bine, nu ne aduce satisfactie, dar "supravietuim". Nu traim cu bucurie, cu implinire ci doar supravietuim.  

2.       Disconfortul – Perioada in care te animi sa faci primul pas spre schimbare, care de obicei e si cel mai greu. Nu stii in ce directie sa il faci dar simti ca o sa te sufoci daca vei continua sa manifesti aceleasi obiceiuri, sa te comporti in acelasi fel, sa repeti aceleasi tipare, sa fugi de ceea ce stii si simti ca ti-ar fi bine sa faci. Este perioada in care incepi sa regreti trecutul si toate alegerile pe care le-ai facut pana acum. Bruksos (si multi alti specialisti, psihologi si cercetatori) explica foarte clar ca fiecare alegere este cea mai buna la momentul potrivit, doar ca fiecare evoluam iar alegerile din anumite momente nu ne mai reprezinta in alte momente (ex: cum iti petreceai timpul la 20 de ani si cum ti-l petreci la 30, cu ce gen de persoana iti placea sa ai o relatie la 20 si cu gen de persoana te vezi la 30 etc).

3.       Analiza – De cele mai multe ori ne dorim sa avem dreptate si facem acele alegeri care ne confirma ideile, lucru care, pe langa limitativ complet este si gresit. Schimbarea implica necunoscut pe care trebuie sa ti-l asumi. Daca incerci sa explici necunoscutul pe baza a ceea ce stii deja te condamni la aceleasi tipare nocive repetitive. Ca sa inveti ceva nou trebuie sa iti asumi faptul ca o perioada vei intelege mai putin decat intelegeai inainte. Creierul curata niste cai neuronale batatorite ca sa construiasca unele noi ce iti vor fi de folos in noile tale provocari si in noul mod in care alegi sa privesti viata si sa actionezi. But be patient!

4.       Explorarea – Nu o sa iti dai seama care este raspunsul corect pentru tine imediat. Exploreaza cu diverse experiente, cu diverse idei, aplica-le. Fii atent la feedback-ul din jurul tau si din interiorul tau.

5.       Experimentarea – Ai rabdare, asuma-ti sacrificiile si accepta ca vei iesi din zona de confort. Cel mai mare “challenge” aici este procrastinarea: o sa incep sa fac asta de maine, de luni, de luna viitoare!

6.       Decizia – E momentul in care accepti sa traiesti cu adevarat schimbarea pe care ti-ai propus-o. Momentul din care incepi sa accepti toate perioadele de frica, de dubiu, de esec temporar pentru ca stii ca ai puterea sa produci schimbarile pe care le vrei.

7.       Angajamentul – Etapa in care realizezi ca un comportament nou, un obicei nou, o modalitate noua de gandire nu va deveni o realitate de zi cu zi decat daca iti gasesti noi motive pentru a o implementa. La inceput totul e un joc, iar motivatia si entuziasmul sunt la cote maxime. Pe parcurs insa te intalnesti cu esecuri mai mici sau mai mari, ai zile proaste, racesti, primesti vesti proaste, vezi oameni cu comportamentul tau vechi carora parca le e foarte bine….si te intrebi daca oare are sens sa continui?! Ei bine, in momentele astea trebuie sa iti gasesti motive, alte motive si noi motive pentru care sa mergi inainte. Ca in nimic bun de pe pamantul asta, o singura alegere la un singur moment dat nu e suficienta. Alegerea trebuie repetata, intarita, refacuta, re-inteleasa, redefinita ca sa poata dura. (Ca o paralela cu o discutie de acum cateva zile  – incepi o relatie cu cineva pentru niste motive, insa ramaneti impreuna din cu totul alte motive, pentru ca situatiile se schimba, descoperi noi lucruri la ea/el si alegerile de azi le faci pentru niste motive care ieri poate nu existau sau nu le constientizai pentru ca tu erai alt om cu un nivel de intelegere diferit)

8.       Reciclarea – Schimbarea e un proces continuu, dar ca sa poata functiona in avantajul nostru trebuie sa fim constienti de necesitatea lui, si de el insusi atunci cand se petrece. Atitudinea pe care o avem in decursul lui si in decursul vietii in general este intotdeauna o alegere.

Cam atat cu descrierea generala a capitolelor, asa ca ma mut la enumerarea ideilor care mi s-au parut utile.
  1. Intodeauna cand facem ceva pentru mult timp, tinem sa ne justificam metodele si alegerile.
  2. Ne simtim mai in largul nostru cu niste certitudini gresite decat cu niste incertitudini.
  3. Ne opunem schimbarii fiindca ne e greu sa acceptam ca lucrurile pe care le-am facut in trecut nu mai functioneaza. Asta nu inseamna ca ele sunt gresite ci ca circumstantele s-au schimbat.
  4. Disconfortul face parte din pretul succesului. De fiecare data cand vom invata o aptitudine noua vom trai o perioada frustranta si dificila.
  5. Trebuie sa accepti procesul de invatare si faptul ca vei parea stangaci pana vei dobandi noua competenta.
  6. Grijile sunt un mod de a tine pe loc schimbarile spre care ne indreptam in mod natural.
  7. Preferam sa avem dreptate decat sa fim fericiti sau sa avem succes.
  8. Cand dai vina pe altii renunti la sansa ta de a te schimba.
  9. De cele mai multe ori avem nevoie de timp si intelegere pentru a invata lectia pe care persoanele dificile ne-o arata.
  10. Atunci cand suntem ingrijorati proiectam in minte ceea ce nu dorim sa se intample.
  11. Daca ne intelegem succesele ne sporim sansele de a le repeta.
  12. Scopurile bine formulate vizeaza rezultate nu activitati.
  13. Mentinerea interesului pentru obiectivele propuse este un obiectiv in sine. Uneori ai nevoie de 2, 3 sau mai multe incercari pentru a realiza ceva de valoare.
  14. Atata timp cat vei ramane concentrat vei avea succes pana la urma. S-ar putea sa dureze mai mult, atata tot.
  15. Intreaba-te permanent "Ceea ce sunt pe cale sa fac ma ajuta sa imi ating obiectivele setate?"
  16. Cand reusesti sa iti respecti angajamentele, trecand peste preferintele de moment, in acel moment reusesti sa actionezi cu adevarat, nu sa ramai la o colectie de idei, vise si dorinte.
  17. Chiar daca esuezi in anumite privinte, viata ta este imbogatita cu faptul ca ai incercat.
  18. Actiunile noastre vor fi mereu in concordanta cu imaginea noastra despre noi insine. Daca aceasta imagine nu include succesul, orice victorie va fi de scurta durata.
  19. E necesar sa eliminam din gandire tiparul ce justifica esecul.
  20. Odata ce intelegem in ce fel ziua de azi e in concordanta cu ce vrem sa fim, sa facem anul viitor, deciziile si actiunile noastre ne conduc catre finalul dorit.
  21. Este necesar sa ne innoim permanent decizia de a ne infrunta temerile. Daca nu continuam sa infruntam motivele pentru care simtim neliniste, disconfort si stres este foarte posibil ca acestea sa revina.
  22. Cand suntem pe cale sa ne schimbam trebuie sa acceptam si posibilitatea esecului. Esecul este o experienta ca oricare alta, nimic mai mult.
  23. Exercitiile fizice si antrenamentele te scapa de multe tensiuni in mod constructiv si sanatos.
  24. Modul in care ceilalti percep lucrurile se bazeaza pe experientele si nevoile lor.
  25. Atunci cand demaram o schimbare empatizam de fiecare data cand intelegem cum schimbarea ii afecteaza pe cei din jurul nostru.
  26. Cand ne irosim energia pe lucruri ce nu pot fi schimbate, luptam impotriva inevitabilului, ne furam energia pe care am putea sa o folosim in alte domenii ale vietii.

In caz ca vreti sa o cumparati in original::





luni, 5 octombrie 2015

Rezumat si idei principale - 2 - Carol Dweck - Mindset

Pentru ca am petrecut un weekend minunat cu ceai cald, vitamina C si Paracetamol am avut suficient timp sa fac rezumatul uneia din cartile mele de capatai in ceea ce priveste dezvoltarea personala.

Spun tuturor carora ajung sa le povestesc despre ea ca mi se pare o lectura esentiala pentru profesori, educatori, elevi, parinti, manageri, angajati, cupluri, copii. Mi se pare o carte potrivita pentru orice nivel profesional sau educational, oriunde te-ai afla ca moment in viata.

Daca nu esti obisnuit sa vezi lucrurile in felul asta si de multe ori te trezesti spunand nu cu foarte multa bucurie "asa sunt eu", aceasta carte ofera suficiente argumente stiintifice, cercetari si exemple bine documentate ca modul in care ne comportam si ne simtim acum este produsul gandurilor si povestilor pe care ni le-am spus despre noi insine in decursul timpului. Dincolo de ajutorul dat in constientizarea acestui fapt, Carol Dweck  insa ofera si solutii care, pornesc toate, de la disponibilitatea spre efort si perseverenta.

Uneori, cand discut despre Mindset, primesc replica "Pai asta spune si in The Secret", si raman perplexa de paralela pe care o pot face oamenii intre 2 carti din registre diferite.
De fiecare data insa ma rezum sa explic foarte pe scurt ca  "The Secret" pune accentul pe vizualizare si emotie (care dupa cum stim din NLP este intr-adevar utila in crearea unei stari de motivatie) si nu merge mai departe in a explica stiintific faptul ca doar vizualizarea singura nu iti va aduce absolut nimic. Poti sta in pat si vizualiza si simti cum o sa iti faci targetul pana cand adormi....in continuare targetul va fi facut de cei care poate vizualizeaza mai putin, dar actioneaza mai mult.

Mindset insa, porneste de la gandurile pe care le avem, pe care le intretinem despre noi insine, de la povestea pe care ne-o spunem, explica in ce mod ne afecteaza acest lucru si merge mai departe in demitizarea talentului, a relatiilor care merg minunat de la sine, a rezultatelor spectaculoase obtinute fara efort. Demonstreaza cum greselile pot fi corectate, esecul nu este definitoriu ci doar rezultatul aplicarii unor ganduri si actiuni gresite ce pot fi corectate si ele la randul lor.

Am sa ma opresc aici cu introducerea si am sa enumar ideile principale structurate pe capitolele ce se regasesc in carte. Aveti rabdare pana jos pentru ca merita :)

DOUA MENTALITATI
  • Exista o mentalitate ce transforma esecul in binecuvantare. Aceast mentalitate vede esecul ca forta a schimbarii si oportunitatii de invatare.
  • Genele si mediul coopereaza. Pe masura ce ne dezvoltam si mai mult, genele au nevoie de informatii din mediu pentru a functiona cum trebuie.
  • Factorul decisiv in competenta oamenilor nu este vreo abilitate innascuta ci implicarea.
  • Parerea pe care o ai despre tine iti influenteaza puternic viata.
  • Mentalitatea flexibila sustine ca prin efort ne dezvoltam insusirile fundamentale.
  • Cand esti convins ca insusirile la care tii pot fi dezvoltate, esti mai motivat sa inveti.
  • Oamenilor nu li se intampla pur si simplu sa constientizeze importanta perseverentei si a provocarilor.
  • Convingerea ca insusirile tale sunt batute in cuie iti determina multe ganduri si fapte, la fel si aceea ca insusirile pot fi dezvoltate, numai ca in cazul fiecareia din ele ajungi pe un drum complet diferit.
  • Daca esti de parere ca te poti dezvolta, atunci accepti deschis orice informatie legata de insusirile tale curente, chiar daca nu este una magulitoare.

MENTALITATILE: Privite in profunzime
  • Cand iti schimbi mentalitatea iti schimbi lumea. In una din lumi, esecul e totuna cu regresul. In cealalta lume, esecul se traduce prin nereusita de a te dezvolta.
  • Mentalitatile sunt de fapt convingeri - conceptii ferme care exista doar in mintea ta si pe care le poti schimba.
  • Ce ne umbreste dorinta de a invata? Mentalitatea rigida. Odata capabili de autoevaluare, incepem sa ne temem de provocari. Ne facem griji ca nu suntem destepti.
  • Persoanele cu mentalitate flexibila nu doar cauta provocari ci si profita de pe urma lor.
  • Persoanele cu mentalitate rigida se asteapta in realitate sa fie capabile de la sine, fara sa invete nimic.
  • Potentialul reprezinta capacitatea cuiva de a isi dezvolta abilitatile prin stradanie, in timp.
  • Persoanele cu mentalitate flexibila stiu ca le trebuie timp pentru ca potentialul lor sa infloreasca.
  • Ideea ca rezultatele unei evaluari sunt valabile pentru toata viata este cea care pune presiune pe cei cu mentalitate rigida.
  • Pentru cei cu mentalitate rigida, esecul este transformat dintr-un fapt (am dat gres) intr-o identitate (sunt un ratat).
  • Esecul poate fi o experienta dureroasa chiar si pentru cei cu mentalitate flexibila. Dar nu e definitoriu. E o problema pe care trebuie sa o infrunti, sa o rezolvi si din care trebuie sa inveti.
  • Oamenii cu mentalitate rigida, cu cat se simt mai deprimati, cu atat mai mult lasa lucrurile in voia sortii. Cu atat mai putin se straduie sa isi rezolve problemele.
  • Noi ca societate, in mod natural apreciem realizarile obtinute fara efort.
  • Persoanele cu mentalitate flexibila apreciaza talentul innascut dar admira efortul. Indiferent de abilitatea pe care o ai, efortul este cel care ti-o declanseaza si te ajuta sa ai realizari.
  • Pentru cei cu mentalitate flexibila este de neconceput sa iti doresti ceva foarte mult, sa crezi ca ai o sansa sa il obtii si apoi sa nu faci nimic pentru asta.
  • Mentalitatea este o parte importanta a personalitatii tale pe care insa O POTI schimba.
  • Mentalitatea flexibila ii ajuta pe oameni sa indrageasca ce fac si sa continue sa indrageasca acest lucru chiar si atunci cand au probleme.
  • In cazul mentalitatii rigide, totul are legatura cu rezultatul. Mentalitatea flexibila ii face pe oameni sa aprecieze ce fac indiferent de rezultat.
  • Imagineaza-ti ca mintea ta formeaza noi conexiuni pe masura ce inveti si infrunti diverse provocari.
  • Gandeste-te la stradanie ca la o forta pozitiva, constructiva nu ca la o frana puternica.

ADEVARUL DESPRE INZESTRARE SI RANDAMENT
  • Studentii cu mentalitate flexibila sunt stapani pe procesul de invatare si auto-motivare. Ei vor sa invete, nu doar sa ia o nota mare la test.
  • Aproape oricine poate invata orice, daca i se ofera conditiile adecvate.
  • Mentalitatea rigida limiteaza realizarile. Ea umple mintile cu ganduri deranjante facand efortul sa para dezagreabil si conducand la strategii inferioare de invatare.
  • Actul creativ nu este unul de inspiratie magica. Este rezultatul muncii grele si al bunelor obiceiuri in munca.
  • Notele la teste si masurarea realizarilor iti arata care este stadiul unui elev, nu pana unde poate ajunge.
  • Doar pentru ca unii oameni pot face un lucru cu foarte putin sau deloc exercitiu, nu inseamna ca ceilalti nu pot face acelasi lucru chiar mai bine, prin exercitiu.
  • Realizarile importante necesita concentrare mai mare, efort sustinut si multe strategii.
  • Laudarea unei abilitati conduce la mentalitate rigida, prin aceea ca cei laudati vor evita orice situatie care sa le expuna lipsurile si sa le puna talentul la incercare.
  • Laudarea efortului se traduce in constientizarea ca pentru un rezultat superior ai nevoie sa depui mai mult efort.
  • Un esec nu reflecta lipsa inteligentei ci lipsa depunerii unui efort suficient in directia respectiva.
  • Cand sunt evocate stereotipuri acestea coplesesc mintile oamenilor cu ganduri care le distrag atentia – cu griji secrete despre confirmarea stereotipului. De obicei oamenii nici macar nu sunt constienti despre aceasta.
  • Cand ti se atribuie o eticheta pozitiva ti-e teama sa nu o pierzi. Cand primesti una negativa, ti-e teama sa nu o confirmi.
  • Mentalitatea flexibila le permite oamenilor sa isi foloseasca si sa isi dezvolte pe deplin gandirea. Mintile lor nu sunt dominate de ganduri limitative.

SPORT: Mentalitata invingatorului
  • Un campion este cineva care e capabil sa isi ridice nivelul de joc atunci cand are nevoie.
  • Campionii sunt oameni care au invatat cum sa isi pastreze concentrarea chiar si sub presiune.
  • Este nevoie de caracter adevarat sa continui sa muncesti la fel de mult sau chiar mai mult, atunci cand ai ajuns in varf.
  • Pentru oamenii cu mentalitate rigida, efortul nu este un motiv de mandrie. Este doar ceva ce arunca indoieli asupra talentului.
  • Cei cu mentalitate flexibila au considerat esecurile motivante. Cu caracter informativ. Un semnal de alarma.
  • Cand ai mentalitate rigida nu preiei controlul asupra abilitatilor si motivatiei tale. Lasi mereu pe altcineva sa fie responsabil sau sa poarte vina.
  • Talentul unui superstar poate facilita victoria in meciuri, dar munca in echipa este cea care conteaza in campionat.
  • Cei care realizeaza lucruri marete in viata nu sunt motivati de victoriile sau infrangerile lor. Sunt pur si simplu oameni care lupta cu tot ce au pentru ceea ce isi doresc.

BUSINESS: Mentalitatea si leadership-ul
  • Mentalitatea rigida determina ca imperfectiunile sa devina intolerabile.
  • Tipul de lider care conduce o companie spre extraordinar este format din acei oameni modesti care pun in mod constant intrebari si care au abilitatea de a infrunta cele mai brutale raspunsuri – adica de a privi in fata esecul, chiar si propriul esec – pastrandu-si totodata credinta ca in final vor reusi.
  • Ca sa descoperi cea mai buna cale de a face ceva trebuie sa iti revizui deciziile bazandu-te pe feedback.
  • “Marii” lideri considera ca nu au pornit la drum cu ideea de a deveni lideri. Faceau doar ceea ce le placea – cu extrem de multa implicare si entuziasm – si asta i-a dus unde au ajuns.
  • Oamenilor le place sa isi foloseasca puterile pentru a obtine rezultate rapide, dramatice, chiar daca nu isi dezvolta noi abilitati de care vor avea nevoie mai tarziu. Oamenilor le place sa creada ca sunt atat de buni pe cat le spune toata lumea si sa nu isi ia slabiciunea in serios, atat cat ar putea sa o faca.
  • Liderii cu mentalitate flexibila cred in potentialul uman si in dezvoltare – atat a lor cat si a celorlalti.
  • Adevarata incredere in sine inseamna curajul de a fi deschis – de a primi cu caldura schimbarea si ideile noi, indiferent de sursa lor. Adevarata incredere in sine este data de mentalitate – de disponibilitatea ta de a creste.
  • Cand esti dedicat dezvoltarii esti mai predispus sa iti tii ego-ul in frau, sa te mentii conectat la realitate si in contact cu propria ta omenie.
  • Cei cu mentalitate flexibila sunt mult mai capabili sa isi sustina parerile sincere si sa isi exprime deschis dezacordul.
  • Daca au parte de feedback potrivit, oamenii pot fi determinati sa preia sarcini grele si sa isi recunoasca greselile.
  • Pentru negociere, oamenii trebiue sa inteleaga si sa incerce sa serveasca si interesele celorlalti. In mod ideal, la sfarsitul unei negocieri, ambele parti trebuie sa simta ca le-au fost satisfacute cerintele.

RELATII: Mentalitatea si dragostea
  • Cand vedem oameni cu abilitati sociale extraordinare ii consideram grozavi sau fermecatori. Cand vedem o casnicie fericita, nu spunem ca partenerii stiu foarte bine sa isi intretina relatia. Spunem ca au o legatura speciala.  Asta inseamna ca la nivel de societate nu intelegem abilitatile sociale. Si la fel inseamna ca nu intelegem ca acestea pot fi dezvoltate.
  • Mentalitatea rigida te conduce la 2 probleme grave in relatii si anume 2 idei gresite: 1. Daca trebuie sa lucrezi la relatie inseamana ca nu e sa fie, si 2. Greutatile din relatie reprezinta probleme de caracter.
  • Majoritatea oamenilor cu mentalitate flexibila considera ca o relatie buna si durabila vine prin efort si prin intelegerea diferentelor inevitabile.
  • Multi oameni cu mentalitate rigida considera ca un cuplu ar trebui sa impartaseasca aceleasi pareri.
  • Lucrurile trebuiesc discutate, nu de la sine intelese.
  • Odata ce oamenii cu mentalitate rigida observa deficiente la partenerii lor, devin dispretuitori fata de ei si nesatisfacuti de intreaga relatie. Oamenii cu mentalitate flexibila vad si ei imperfectiunile partenerilor lor, insa continua sa considere ca au o relatie buna.
  • Alegerea unui partener este totuna cu alegerea unui set de probleme. Nu exista candidati fara probleme. Secretul consta in a ne admite reciproc limitarile si sa construim de aici incolo.
  • Este contraproductiv sa nutresti ganduri specifice mentalitatii rigide: partenerul meu este incapabil sa se schimbe.
  • Oamenii pornesc o relatie intalnind un partener care este diferit de ei si nestiind cum sa faca fata diferentelor. Intr-o relatie buna, oamenii isi dezvolta aceasta abilitate si, pe masura ce o fac, ambii parteneri se dezvolta si ei, iar relatia se intareste. Dar pentru ca acest lucru sa se intample, oamenii trebuie sa simta ca sunt de aceeasi parte a baricadei.
  • Prietenii isi pot induce unul altuia intelepciunea si curajul de a lua decizii care sa stimuleze dezvoltarea si isi pot reafirma bunele calitati.
  • Esecurile si neplacerile tale nu ameninta respectul de sine al altora. Din punctul de vedere al ego-ului, este usor sa fii binevoitor cu cineva aflat la nevoie. Bunurile si succesul tau sunt cele care le ridica probleme oamenilor care isi alimenteaza respectul de sine din a fi superiori.
  • Oamenii timizi cu mentalitate flexibila privesc situatiile sociale ca provocari.
  • Intimidarea are legatura cu judecarea. Intimidatorii isi alimenteaza respectul de sine.

CUM SE FORMEAZA MENTALITATEA
  • La doar un an de zile cei mici prind mesaje de la parinti si invata ca greselile trebuie judecate si pedepsite sau ca greselile lor invita la sugestii si invatare.
  • Sa nu iti judeci copilul! Invata-l! Invatarea e un proces.
  • Copiii nu trebuiesc invatati ca daca incalca reguli si valori vor fi pedepsiti ci cum sa gandeasca ca atunci cand au astfel de probleme sa ia o decizie etica si matura.
  • Parintii cu mentalitate flexibila impun standarde inalte dar isi invata si copii cum sa le atinga. Ei spun NU, dar este un nu corect, gandit si plin de respect.
  • Oamenii trebuie sa vada permanent cat de mult au crescut. Cum provocari care pareau grele inainte, acum sunt usoare. Astfel isi cultiva apetitul pentru invatare, dezvoltare si mentalitatea flexibila.
  • Atmosfera ideala pentru cresterea unui copil este una stricta si disciplinata insa plina de iubire, in care copii nu sunt judecati ci invatati.
  • Nu exista scurtaturi! Trebuie sa inveti.
  • Fiecare cuvant si actiune dinspre parinte spre copil este insotita de un mesaj. Chiar daca tu nu il percepi.
  • Criticile constructive reprezinta un feedback care il ajuta pe copil sa inteleaga cum sa repare ceva.

SCHIMBAREA MENTALITATII
  • Mentalitatea flexibila este bazata pe increderea noastra in schimbare.
  • Chiar si atunci cand te schimbi, vechile convingeri nu sunt inlaturate ca un lucru uzat si inlocuite cu altele mai bune. In schimb, noile convingeri isi iau locul alaturi de cele vechi si, pe masura ce devin mai puternice, iti confera un nou mod de a gandi, de a simti si de a actiona.
  • Majoritatea problemelor sunt cauzate de convingeri gresite, si de care oamenii nici macar nu sunt constienti.
  • Oamenii cu mentalitate flexibila monitorizeaza, la fel, tot ceea ce se petrece, dar monologul lor interior nu se orienteaza spre a se judeca pe sine sau pe altii in felul acesta. Cu siguranta, sunt sensibili la feedback, dar sunt si constienti de implicatiile acestuia in invatare si actiune constructiva.
  • Cand inveti lucruri noi, conexiunile din creier se multiplica si devin mai puternice.
  • Atunci cand copii mici nu se simt acceptati de parinti traiesc o mare drama. Se simt pierduti si singuri intr-o lume mare si complicata.
  • Ideea nu este doar sa faci un plan conform mentalitatii flexibile, ci sa vizualizezi, la modul concret, cum il vei indeplini.
  • Este absolut esential sa iti faci un plan concret, orientat spre crestere, si sa te tii de el.
  • Mentalitatea flexibila este un obicei pe care trebuie sa il intretii in mod activ.
  • Odata ce problema se amelioreaza, oamenii inceteaza sa faca ceea ce a provocat ameliorarea. Dar schimbarea nu functioneaza astfel. Chit ca a pierdut din greutate, problema nu dispare.