Translate

joi, 31 martie 2011

Ankara, sau Islam-ul fara excese!


De cateva ore m-am intors din Ankara si cum nu pot dormi (motivul va fi ilustrat cum trebuie mai jos :D), trebuie sa fac un rezumat al orasului, al oamenilor si al senzatiilor produse.


In Ankara nu poti ajunge cu un zbor direct nici macar daca folosesti Turkish Airlines. Mai intai treci prin Istanbul, ceea ce nu pot spune ca este un neajuns (c'mon....duty free-ul de aici este mega generos), stai vreo cateva ore si dupa aia, cu un zbor de 50 de minute ai ajuns in capitala. Aeroportul din Istanbul este cel mai aglomerat din cate am intalnit. Am stat la coada sa decolez la fel ca la carne pe vremea lu' raposatu'. Fiind al 16lea avion la decolare si o singura pista de rulare, am putut observa toate manevrele necesare...dar despre asta intr-un post separat pt cei pasionati de pilotaj.

Senzatia pe care o ai cand survolezi Istanbul-ul este ca si cum ai avea in fata ta un pom de Craciun imens si luminat. Daca aterizezi noaptea...senzatia se amplifica exponential. O bezna de o tai cu cutitul si brusc rasare un haos pestrit, luminos si colorat:moschei, faruri, vapoare, masini, strazi si poduri suspendate, felinare, dupa care aterizezi si povestea continua doar daca ai cazare la hotel aici.


Eu am continuat spre Ankara. Cred ca aterizarile noaptea iti ofera cea mai buna sansa sa savurezi un oras din prima...sa iti dai seama daca o sa te cucereasca prin arhitectura sau nu. Daca Istanbul-ul lasa impresia de pom de Craciun, Ankara este la polul opus. Ma uitam pe hublou si tot cautam in mintea mea o comparatie ca sa imi fixez cumva orasul asta....si brusc raspunsul a aparut singur: o macheta de Lego frumos luminata. Este frumos aliniat si taiat cu laserul parca, fara sa fie plicticos sau apasator.


Pentru cei care apreciaza Berlin-ul, Ankara ar fi o experienta placuta. E un oras tanar, a carui constructie a inceput in anii '20 cand Ataturk a pus bazele statului turc modern. Senzatia de modernitate o mai regasesti si in faptul ca trebuie sa te zgaiesti mult si bine dupa moschei. Sunt discrete, nu sunt la strada si nu urla la ore fixe. Chiar daca nu ai sti ca este sediul administrativ al Turciei ti-ai da seama de asta doar plimbandu-te pe strazi: "Mudurlugu" (Directorat) peste tot. Cladiri mari, impunatoare, cu design modern insa fara sa dea intr-un futurism sau extremism arhitectural cum vezi in Abu Dhabi, Dubai sau alte locuri epatante.

Lume tanara, frumoasa, relaxata, educata. Bineinteles ca intalnesti si duduile/mamaile Ninja (infasurate in negru din cap pana in picioare si carora li se vad doar ochii) insa asta e mai mult o alegere proprie nu ceva impus. Educatia e un domeniu in care se investeste constant, mai ales daca tii cont de faptul ca populatia Turciei este una tanara, iar dorinta de intrare in UE ii face sa fie foarte atenti la modul in care cheltuiesc fondurile din procesul de pre-aderare.


Daca ar fi sa personific Ankara, cred ca cel mai bine as putea-o descrie ca un tip cool, blugi, camasa fara cravata, sacou smart casual, pantofi sport, middle-upper class, job bine platit dar nu intr-o corporatie ci mai degraba in zona administrativa, absolvent de facultate si care stie sa spuna o tona de bancuri misto in momente potrivite...


Mancarea este aceeasi experienta exploziva ca si la Istanbul. Am mancat bucate kurde, bucate specifice din Urfa, din zona mediteraneana...you name it! Am aflat ca exista 2 feluri de umpluturi: sarma (prin infasurare) si dolma (prin indesare) si ca le poti utiliza pe amandoua indiferent de umplutura sau de ambalajul acesteia: dovlecei, vinete, rosii, ardei, foi de vita, foi de varza...


Ceea ce m-a dat peste cap insa este cafeaua gebek. Are un amestec de arabica si o sumedenie de alte mirodenii al caror miros ma indeamna din ce in ce mai mult sa renunt la Versense si sa ma dau direct cu pudra maronie din punga adusa :))))


Revenind. Modul de preparare este ucigator: 2 cescute de apa, 2 lingurite cu varf de cafea; se fierb in ibric de cupru la focul cel mai mic. Cand se apropie de dat in clocot se toarna juma de ibric in cescuta si se continua fiertura la cealalta jumatate. Dupa ce da in clocot se toarna si asta peste prima portie. Iese un degetar de baut, cremos, aromat si care te tine treaz fara dureri de cap, fara senzatii de oboseala sau de ingreunare mentala timp de 3 zile. Eu am baut marti seara si abia azi incep sa imi doresc sa dorm. Practic RedBull ar putea sa iasa din business rapid daca cineva sa gandeste sa faca import de asa ceva in Romania.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu