Pasi Colorati

Ultima perioada de timp mi-a adus in atentie necesitatea de a imi redefini filtrele prin care analizez lumea din jurul meu: prieteni, colaboratori, colegi, proiecte de care ma ocup, planuri de viitor. Concluzia la care am ajuns dupa cateva luni de furtuna intelectuala e de o simplitate banala: Daca te definesti prin ce nu stii iti traiesti viata in frustrare si sentimente de ratare. Daca te definesti prin ceea ce stii, traiesti intr-o autosuficienta bolnavicioasa. Cel mai sanatos e sa te definesti prin procesul de invatare! Observ in jurul meu o obsesie pentru procesul compararii. Altfel spus "ca sa imi pot intelege valoarea mea imi aleg ca punct de referinta pe altcineva care manifesta trasatura pe care eu o evaluez la mine". E complet gresit! Ceea ce vezi este o manifestare. Trasatura in sine are o multime de nuante si trasaturi complementare pe care nu le sesizezi, pentru ca nu ai parcurs acelasi traseu pentru dobandirea ei, pentru pefectionarea ei, pentru diminuare...

Dupa ce am povestit cele de mai jos mai multor prieteni, am primit indemnul repetetat de a le publica pe blog. So here they are! Joi seara am fost impreuna cu o prietena la un training open tinut de Andy Szekely. Tipul e super cunoscut ca fiind un trainer foarte natural, fara retete magice si care aduce foarte multa energie si buna dispozitie in public. Am plecat de acolo cu convingerea clara ca suta de ron pe care am dat-o pe bilet a fost cea mai buna investitie in viitorul meu pe care am facut-o vreodata. Tema training-ului a fost "prosperitatea". Multa lume venise acolo cu convingerea ca va fi un training despre bogatie financiara, despre cum sa faci bani, cum sa economisesti, cum sa strangi la ciorap. Au fost foarte surprinsi sa afle ca de fapt au venit sa invete cu totul altceva: atitudinea prosperitatii. Va fac un mic rezumat cu idei principale pt ca mi-ar parea rau sa nu impartasesc ce am auzit. Nu e nimic nou, aveati toate informatiile astea in cap, insa modul i...

Am zis ca nu are rost sa scriu posturi in care sa elogiez obiectivele turistice, sau sa intes blogul cu detalii istorice. Wikipedia poate sa rezolve ambele aspecte mult mai bine si mai eficient decat mine. In consecinta, o sa punctez doar ce mi s-a parut distractiv sau a constituit o surpriza placuta. Au existat 2 zone care mie mi-au placut la nebunie in Paris. Montmartre si Marais. Prima pentru ca este "la inaltime" la propriu. Ai o vedere asupra Paris-ului absolut superba, insa pe langa asta, pe treptele de la Sacre Coeur intalnesti o multime pestrita, boema si plina de un suflu proaspat si relaxat. Cu o zi inainte vazusem Louvre-ul si fusese o zi mohorata, asa ca razele de soare, cerul senin si RHCP - Californication cantat la chitara acustica impreuna cu altii 200 de oameni de natii diferite pe treptele bisericii mi-au dat un boost de energie si veselie fenomenal. Uitandu-ma in jurul meu si privind mai ales prin prisma jobului (sales pe piete internationale) imi dau...

Toata lumea care ma cunoaste stie cel putin 2 lucruri despre mine: nu-mi uit niciodata sarcasmul acasa siiii....ador dulciurile. Cum primul aspect nu o sa beneficieze vreodata de un post special, ma ocup de al doilea :D. Pentru un om care a crescut la bunici, si-a petrecut toate vacantele din copilarie la tara si care, adult fiind, detesta sa manance la cantina si isi aduce mancare gatita de acasa....Paris-ul nu e chiar cea mai fericita alegere culinara...on a budget. Nu am intrat in restaurante de "haute cuisinerie" pentru ca am preferat sa nu las 50E pt 2 feluri si un desert, ci sa ii dau pe o geanta din piele absolut bestiala intr-un boutique din Montmartre (a se detalia pe larg intr-un post ulterior:P). Paris-ul este intesat de bistro-uri, patisseries, boulangeries si mici cafenele in care parca iti pare rau daca nu intri. Pana si bacania la ei este un sanctuar al aromelor, al mezelurilor, al condimentelor. Se vede ca stiu sa isi pretuiasca marfa si sa o prezinte mai...

In cele din urma reusesc sa gasesc cateva momente libere si sa scriu si despre experienta numita Paris. Fiind un oras vast din toate punctele de vedere, un singur post nu va fi suficient asa ca o sa ii dedic mai multe...ca sa ajung sa povestesc despre tot ce mi s-a parut demn de luat in seama. First of all: logistics. Ajungi acolo cu Wizz Air la un pret rezonabil. In jur de 80E biletul dus intors. Acolo insa, nu e chiar Paris. E Beauvais...ceea ce inseamna inca 90km in shuttle bus pana in maruntaiele "Orasului Luminilor". Shuttle busul e foarte bine organizat, tinand cont de orele la care aterizeaza avioanele. Costa 15E/calatorie. Destul de scump insa nah....esti in Franta. Nimic nu e ieftin aici...dupa cum se va observa din commenturile si posturile viitoare. Cazarea la Ibis Centre de Clichy. 55E/noapte si nu e in centru. In pretul asta nu ai inclus micul dejun, lucru demn de luat in considerare daca nu puteti trai fara un jumpstart in the morning. Pt petit dej mai p...

Initial, postul asta trebuia sa fie despre un bilant, si despre cum retrospectivele nu se fac doar la sfarsit de an ci de fiecare data cand simti ca ai de ce. Incepand sa ma gandesc la evenimentele care imi alcatuiau bilantul insa am observat un fir rosu, pe care, mergand incet incet...am ajuns aici. Probabil ca pana la urma o sa fie un amalgam intre un bilant si o analiza. Who knows?! Fiecare dintre noi aude in copilarie fraze care nu au prea mult sens cand ai 10 ani, dar dintr-un motiv sau altul, iti raman in cap. Le folosesti sau nu, te raportezi sau nu la ele...they stick in your brain! Si deodata, cand credeai ca sunt perimate....isi demonstreaza valoarea reala! Asa e la mine cu "acumularile cantitative duc la salturi calitative". Atat de des am auzit chestia asta cand eram mica incat ajunsesem sa o urasc. De fiecare data cand terminam lectiile, trebuia sa fac suplimentar la matematica (o materie pe care in continuare o urasc cu toata fiinta mea) si singura explicatie p...

Vorbeam intr-un post anterior de idei pe care le purtam cu noi pe termen nedefinit doar pentru ca nu ne oprim sa le reanalizam. Idei, pareri si valori cu care nu te mai identifici de multa vreme dar pe care le porti cu tine doar pentru ca ai avut puterea si intelepciunea sa le gandesti la un moment dat. Iar in momentul ala ti-au oferit o stare de bine. Si te-ai gandit automat ca starea de bine se va prelungi atata vreme cat vei avea parerea aia, sau vei crede in lucrul respectiv. Undeva, la multa vreme dupa, iti dai seama ca te simti din ce in ce mai apasat, ca nu te regasesti, ca propriile tale idei iti par straine, ca iti vin niste ganduri care parca vor sa te scoata din tot ce iti este familiar. Ei bine...acela este momentul schimbarii! Este doar un mic licar, care creste in intensitate pana la limita suportabilitatii. Pana cand reusesti sa pui mana pe ideile care iti fac rau si sa recunosti sincer ca nu te mai reprezinta. Ca au fost o alegere a trecutului si ca la momentul ala ...